București, 25 noiembrie 2020. Asociația Română a Cafelei a pregătit pentru iubitorii de cafea câteva curiozități despre băutura care ne înseninează diminețile și care este considerată una cele mai populare băuturi din lume după apă, cu peste 400 de miliarde de cești consumate în fiecare an[1]. Experiența consumului de cafea este mai mult decât un ritual de răsfăț gustativ cu numeroase beneficii pentru sănătate, jucând un rol important în multe culturi din lume și prin crearea unui context de socializare alături de familie, prieteni, colegi. Haideți să aflăm împreună câteva dintre misterele mult îndrăgitei cafele!

1. Sunt 2 tipuri de boabe de cafea: Arabica și Robusta

În general, arborele de cafea se cultivă pe o rază de 1.000 de mile în jurul Ecuatorului, de la Tropicul Cancerului în Nord, până la Tropicul Capricornului în Sud. Există două tipuri de boabe de cafea ce sunt folosite la prepararea cafelei comercializate – Robusta și Arabica. Robusta are condiții propice la altitudini mai joase, în timp ce Arabica este adaptată la altitudini mai înalte. Arborii de cafea produc în medie 2 până la 4 kilograme de fructe și un bun culegător poate recolta 45 până la 90 de kilograme de fructe de cafea pe zi; din care vor fi produse 18 kilograme de boabe de cafea.

2. Cafeaua se cultivă în peste 50 de țări din întreaga lume și este cea mai vândută marfă din lume, după petrol.

Principalele țări furnizoare de cafea sunt Brazilia, Columbia și Vietnam. Cafeaua Arabica reprezintă aproximativ trei sferturi din cafeaua cultivată în întreaga lume. Este cultivată în toată America Latină, Africa Centrală și de Est, India și în Indonezia. Cafeaua Robusta este cultivată în Africa de Vest și Centrală, în toată Asia de Sud-Est și în Brazilia. Brazilia este cea mai mare națiune exportatoare de cafea, iar Vietnamul și-a triplat exporturile între 1995 și 1999 și a devenit un producător important de boabe Robusta.

3. Profilul senzorial al unei cești de cafea variază în funcție de mai mulți factori, inclusiv: tipul și amestecul boabelor de cafea, sursa geografică, metoda de prăjire

Cafeaua oferă un amestec complex de diferite arome, care produc împreună o gamă de experiențe senzoriale. Aroma cafelei provine din diferiți compuși volatili produși prin prăjirea cafelei. Uleiul din cafea, care reprezintă aproape 10% din boabele prăjite de cafea, generează mare parte din savoarea sa. Prăjirea declanșează o serie de procese în boabe, generând dezvoltarea compușilor volatili care contribuie la profilul aromatic.

4. Cafeaua a apărut în Europa în secolul al XVII-lea. Prima cafea europeană a fost comercializată în farmacii ca remediu medicinal.

Curând aveau să se înființeze și primele cafenele a căror popularitate a crescut foarte repede. Prima cafenea europeană a fost deschisă în Veneția în 1683.

Din perspectivă istorică, cafenelele erau un punct social de întâlnire important în Europa, iar apariția lor a încurajat numeroase transformări culturale și politice pe parcursul secolelor al XVII-lea și XVIII-lea. Acestea au oferit un for pentru schimbul de opinii favorizând opinia publică la nivelul întregului spectru social. Mai mult, cafenelele erau populare în rândul filosofilor, anticarilor și istoricilor ca locuri în care oamenii de știință care împărtășesc aceeași viziune să se întâlnească, să citească, să învețe de la ceilalți și să dezbată.

5. Este nevoie de 42 de boabe de cafea pentru a prepara un espresso

Espresso a fost pregătit manual în Milano, Italia, la începutul secolului al XX-lea. Trecerea timpului a dus la realizarea unei mașinării special concepute pentru crearea băuturii. Folosind apă fierbinte sub presiune și 42 de boabe de cafea prăjită și măcinată, espressorul permite extragerea rapidă a aromelor și formarea unui strat superior de spumă fină și cremoasă. Lucrătorii din magazinele de cafea care foloseau espressorul erau cunoscuți în Italia sub numele de „baristas”, iar acest loc de muncă era de cele mai multe ori oferit tinerilor.

6. Cafeina se regăsește în boabele de cafea și în alte 60 de specii de plante inclusiv cacao, nucile de kola, frunzele de ceai.

Cafeaua conține în mod natural o varietate de compuși inclusiv cafeina, antioxidanți și diterpeni. Aceștia contribuie nu doar la aroma sa unică, dar și la mult cercetatele efecte benefice ale cafelei.

7. 100 ml de cafea simplă, fără zahăr sau lapte au doar 1-2 kcal

Cafeaua neagră conține cantități reduse de micronutrienți, grăsimi, carbohidrați și proteine, de aceea are doar 1-2 kcal per 100ml. Profilul nutrițional final al cafelei este influențat de dimensiunea ceștilor, de adăugarea laptelui, frișcăi, zahărului sau a îndulcitorilor care pot conduce la creșterea conținutului caloric.

Mai multe curiozități despre cafea regăsiți și pe site-ul Asociației Române a Cafelei: http://www.desprecafea.info/.

Pentru a vă alătura comunității iubitorilor de cafea, urmăriți paginile de Social Media: https://www.facebook.com/desprecafea.info/ și https://www.instagram.com/desprecafea/.

Despre Asociaţia Română a Cafelei (ARC)

Înfiinţată în martie 2001, Asociaţia Română a Cafelei (ARC) promovează interesele comerciale şi economice ale industriei cafelei. Asociaţia Română a Cafelei sprijină crearea unei pieţe a cafelei competitive şi transparente, astfel încât consumatorii români să beneficieze de o cafea de cea mai bună calitate, la cele mai bune preţuri. ARC este deschisă tuturor societăţilor comerciale active din industria cafelei din România. Membrii ARC sunt: Strauss România (www.strauss-group.com), Nestlé România SRL (www.nestle.ro), Jacobs Douwe Egberts (www.jacobsdouweegberts.com) și Tchibo România (https://www.tchibo.com/ro).

---

[1] https://www.coffeeandhealth.org/all-about-coffee/coffee-society/